Da uite ca nu ma iau numai de pisici si o sa va povestesc cate ceva si despre aia cu nasu' umed. Cum seara cand eu vin spre casa tot cartierul isi scoate companionul la cacarea de seara, o distinsa vecina, o doamna ce nu necesita niciun retus al imaginii datorita pieselor vestimentare ce reflecta ocupatia si gradul de distinctie:"Capotu' e noul Little Black Dress", mai ales purtat cu adidasii raposatului sot si cu genul ala de ciorapi care as trebui sa fie culoare piciorului dar sunt buni numai pentru persoanele prajite excesiv la solar. Dar sa revenim, respectabila isi scoate la promenada prietenii necuvantatori exact cand ma tarasc eu acasa. Gloata( ca sa nu ii spun altfel) verifica nivelul pavelelor de pe un trotuar cam de vreo 5 ori, cainii (ca este doi) topaind tantos pe langa regina ce le pune mancarea'n bot. Cum lesa nu e fashion sau e de prisos in cazul in care bucatile de grasime sprijinite in 4 puncte nu o sa fuga mai mult decat dublul lungimii lor, animalele umbla nestingherite inainte si dupa "matca". Cand tandemul e stricat de vreo grosolana abatere a "fetitei" , ba pardon "Fetitei" , stapana grijulie da drumu la sirena cu care a inzestrat-o Dumnezeu si striga de cade jegul de pe geamurile balcoanelor "Fetitaaa, treci aici!". Acea voce mirifica, acel sunet melodios, cant ca de sirena ma face aproape zilnic sa ma trezesc si din cele mai indepartate ganduri si sa ma intreb "De ce Doamne iarta-ma nu am traversat?" Si ce ma intriga cel mai tare sunt reactiile cainilor ce latra ca muscati de coada si-o iau la fuga in fata sopranei ce este nevoita sa urle din nou. Halal general d'armata, draga patrupedule, viata de caine!
Pai frumos asa, da' cum zis pastratorii "e cel mai bun prieten al omului" si daca ai putin respect fata de animalu' ala (nu-l indopi ca pe porcu' de Craciun si nu ii pui nume bombonicoase ) este o minge de blana simpatica.
Cat despre pisici, ele ma lasa rece. Pentru caaa, se freaca ostentativ de picioarele mele doar cand le e foame, te lasa sa le magai doar cand au ele chef si nici macar nu prind soareci. In rest mentalitatea e atat de evoluata incat "Ah, ti-ai schimbat perna? Stai , asa, acum e mai blanoasa si eu am scapat de toate firele alea inestetice care cad din blanita mea."; "Mai sa fie, tocmai ti-ai spalat+calcat tricourile negre? Ma duc sa ma intind nesimtit de mult pe ele, ah, o sa aiba putin par, detalii, detalii" :" Auzi, stau de dimineata pe fotoliul tau preferat, ce-ar fi sa ma mangai si tu macar, asaaa, acolo, mai la stanga. Hai gata ca ma plictisesti, du-te si schimba-mi ladita cu nisip sau iar o sa fiu nevoita sa dau cu ghearele in ea pana o rastorn"
Dar pestii sunt de apreciat, mai ales Claudiu, care pe langa faptul ca este un peste ce inoata toata ziua in lingurita lui de apa din acvariu, nu ca asta ar fi vreo problema caci oricum pestii au o memorie de ordinul secundelor(asta daca cumva va intrebati de ce nu ametesc pestii din desene cand inoata in boluri sferice), este si prezicator, dansator profesionist, pictor si scriitor, psiholog si brutar, mester si zidar, monteaza apometre si prezice fazele Lunii, detine "Asociatia Pestilor" de pe intreg mapamondul si intretine lantul de baruri de striptease "Gol ca un peste", este imaginea genericului din Lumea lui Bobby si inventatorul sloganului "Pe sub apa pestii nu put".
Da' eu nu iubesc decat broasca mea, Napoleon, un animal ingrat de plictisitor ce mananca o data pe luna si te musca daca'l atingi, si se ascunde ziua sub canapea si noaptea...in frigider probabil.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu